România vs Polonia pentru dezvoltare AI nearshore: o comparație corectă

Suntem o firmă românească de inginerie AI, așa că citește textul știind de unde privim. Tocmai de aceea l-am scris. Majoritatea comparațiilor „Polonia vs România” vin de la furnizori dintr-o țară care argumentează împotriva celeilalte, și puține compară cele două țări pe AI. Mai jos folosim date oficiale, spunem unde Polonia e mai puternică și încheiem cu întrebarea care, după noi, contează mai mult decât țara.

Textul e scris mai ales pentru firmele din Germania, Austria, Olanda, Marea Britanie sau țările nordice care caută o echipă AI în Europa de Est, dar e util și pentru firmele românești care vor să înțeleagă cum arată piața noastră văzută din afară.

Cum arată România și Polonia, față în față?

La aproape toate măsurile de scară, Polonia e înainte. La engleză și la structura costurilor, cele două sunt apropiate. Ca statut în UE sunt egale. Tabelul folosește cele mai recente cifre oficiale, citite pe 26 septembrie 2026; coloana „Avantaj” e interpretarea noastră, nu o statistică.

Ca reper, media UE este de 20,0% dintre firme care folosesc AI și 65,7% dintre firmele de servicii IT, deci ambele țări sunt mult sub media europeană la adopția AI.

Unde e Polonia, cinstit vorbind, mai puternică?

La scară și la direcție. Dacă ai nevoie de mulți ingineri, Polonia e pariul mai sigur.

• Adâncimea pieței. Polonia are de aproape patru ori mai mulți specialiști TIC, iar ei reprezintă o parte mai mare din forța de muncă. Un bazin de mărimea asta absoarbe o echipă de 50 de oameni; al României o absoarbe greu.
• Direcția. Bazinul Poloniei a crescut în 2025, iar al României a scăzut cu 6,2%, de la 221.600 la 207.800. Eurostat marchează ambele valori românești ca estimări, deci o parte din scădere poate fi zgomot de sondaj. Rămâne totuși cea mai abruptă scădere dintre piețele comparabile. Dacă plănuiești trei ani de angajări, direcția contează.
• Fusul orar. Pentru o echipă din München, Viena, Amsterdam sau Stockholm, Polonia e pe aceeași oră. România e cu o oră înainte. Se poate lucra, dar e o diferență reală pentru o echipă construită în jurul unui stand-up de dimineață.
• AI-ul în piața locală. Firmele poloneze de servicii IT folosesc AI mai mult decât cele românești (42,0% față de 34,2%). Mai multă practică locală înseamnă mai mulți ingineri care au livrat deja ceva cu AI.
• Mai mult de un oraș. În afara Varșoviei, locurile de muncă din tech sunt împărțite între alte regiuni. În România, jumătate din sector e în București și împrejurimi, deci un plan pentru un al doilea oraș românesc are nevoie de date locale.

Comparațiile care susțin Polonia pe aceste motive au dreptate. Greșesc la engleză, unde indicele din 2025 pune România puțin înainte, și atunci când tratează o medie națională ca și cum ar fi o echipă.

Când se potrivește mai bine România?

Când ai nevoie de câțiva oameni seniori, nu de o echipă mare, și când echipa concretă a făcut deja munca de care ai nevoie.

• Proiecte mici, cu oameni seniori. Adâncimea bazinului contează când recrutezi zeci de oameni. Contează mult mai puțin când ai nevoie de unu până la cinci ingineri care au pus deja AI în producție. La mărimea asta alegi oameni, nu o piață a muncii.
• Colaborare în engleză. Ambele țări sunt în categoria „nivel ridicat” a EF. Scorul puțin mai mare al României în 2025 elimină obiecția pe care o mai ridică unele comparații. Indicele EF se bazează pe oameni care au ales să dea testul online, deci e un semnal, nu un recensământ.
• Structura costurilor. Ambele țări sunt mult sub costurile cu munca din Europa de Vest. La indicatorul Eurostat al costului angajatorului, România iese puțin mai jos, pentru că acolo costurile nesalariale, cum ar fi contribuțiile sociale plătite de angajator, sunt mult mai mici. La salarii, cele două sunt la egalitate. Orice ofertă de la un furnizor e mult peste oricare dintre cifre, deci compară ofertele pe care le primești efectiv.
• Operațiuni în România. Dacă grupul tău are o filială, clienți sau date în România, o echipă românească citește documentele, vorbește cu oamenii de acolo și cunoaște sistemele locale.
• Finlanda. Helsinki și Bucureștiul au același fus orar.

Care e cea mai bună țară din Europa de Est pentru AI nearshore?

Niciuna, ca țară. Alegerea cea mai bună e o echipă care a pus AI în producție și va lucra în interiorul echipei tale. Statisticile naționale descriu piețe ale muncii. Un proiect AI reușește sau eșuează din cauza câtorva oameni.

Gândește-te la ce nu îți pot spune mediile. Lipsa de competențe AI e europeană, nu poloneză sau românească. Dintre firmele din UE care s-au gândit la AI și n-au mers mai departe, 70,3% au invocat lipsa expertizei (Eurostat, AI în firme, ediția 2026, an de referință 2025). Un inginer senior care a dus un sistem de căutare sau un agent în folosința zilnică e rar la Varșovia, la București și la Berlin. Țara îți schimbă șansele să găsești unul. Nu îl găsește în locul tău.

Cum alegi echipa, nu țara?

Pune fiecărui furnizor de pe lista scurtă, din oricare țară, aceleași șase întrebări. Răspunsurile separă o echipă de inginerie AI de un recrutor cu o pagină despre AI.

1. Arătați-mi ceva construit de voi care rulează în producție. Nu un demo sau un slide: un sistem live, cu cine îl folosește și cât de des.
2. Numiți inginerul. Cine anume intră în echipa noastră și ce a livrat el însuși?
3. Care e unitatea de livrare? Ore, sau un caz de utilizare în producție, cu un indicator de adopție stabilit de la început?
4. Cine lucrează alături de oamenii noștri? Dacă niciun inginer de-al nostru nu lucrează cu al vostru din prima săptămână, vom depinde de voi când plecați.
5. Ce rămâne la noi? Codul, documentația și setul de evaluare ar trebui să fie ale noastre. Fără setul de evaluare, nimeni nu poate dovedi mai târziu că sistemul încă merge.
6. Unde sunt prelucrate datele noastre și sub ce lege? Atât în Polonia, cât și în România, răspunsul ar trebui să fie în UE, sub GDPR, cu un contract de persoană împuternicită conform articolului 28. (Informație generală, nu consultanță juridică.)

Am scris mai multe despre asta în cum alegi furnizorul de AI potrivit și cum decizi dacă dezvolți AI intern sau externalizezi.

Ce oferă Sapio din România?

Un inginer AI senior în echipa ta, care duce un singur caz de utilizare până când rulează în producție și oamenii tăi îl folosesc, pornind de la un audit. Construim și operăm propriile sisteme AI în producție, printre care ai-aflat.ro, un asistent peste 220.000+ acte legislative românești, actualizat zilnic. Dacă ai nevoie de un centru de livrare de 50 de oameni, nu suntem alegerea potrivită, iar Polonia poate fi. Dacă vrei ca un caz de utilizare să intre în producție și să rămână acolo, vezi ce construim: agenți AI la comandă și automatizări AI.

Întrebarea „România sau Polonia?” vine din outsourcing, unde cumpărai capacitate, iar țara îi stabilea prețul și adâncimea. Munca pe AI seamănă mai mult cu angajarea unui specialist decât cu cumpărarea de capacitate. Nu îți alegi chirurgul după numărul de medici pe cap de locuitor din țara lui.

Dacă ai un caz de utilizare și vrei să știi cine l-ar construi, scrie-ne.

Surse

• Eurostat, specialiști TIC în populația ocupată (isoc_sks_itspt), actualizat 17 aprilie 2026
• Eurostat, firme care folosesc tehnologii AI (isoc_eb_ai) și pe activități economice (isoc_eb_ain2), an de referință 2025
• Eurostat, ocuparea în sectoarele tehnologice, pe regiuni (htec_emp_reg2)
• Eurostat, nivelul costului cu forța de muncă (lc_lci_lev)
• Eurostat, deficitul și datoria publică, 22 aprilie 2026
• Eurostat, raportul statistic KS-01-26-009 despre folosirea AI în firme, ediția 2026
• EF English Proficiency Index 2025
• Consiliul UE, ridicarea controalelor la frontierele terestre cu Bulgaria și România, 12 decembrie 2024